București. Octombrie 2026
Analiză Fundația Dacia pentru România:
83% dintre ONG-urile consultate ne indică mediul familial și comunitatea de proveniență printre principalele cauze ale barierelor în calea oportunităților
Educația, una dintre cele mai stringente probleme
În primul an al programului „Mobilitatea contează”, derulat de Fundația Dacia pentru România, 35 de organizații finanțate au lucrat direct cu 13.500 de beneficiari și au testat soluții pentru rezolvarea unor bariere foarte diferite în calea mobilității fizice și sociale, pe trei axe – educație, piața muncii și cultură. Fundația Dacia pentru România a realizat și o analiză a fenomenului mobilității, din perspectiva societății civile, la care au participat 30 dintre cele 35 de organizații partenere, în lunile august-septembrie.
Rezultatele analizei trebuie privite în contextul diversității proiectelor susținute în prima ediție „Mobilitatea contează”. Cele 35 de organizații finanțate au derulat intervenții pe cele trei direcții ale programului – acces la educație, piața muncii și cultură – pentru categorii foarte diferite de beneficiari: de la persoane cu dizabilități (intelectuale, motorii, deficiențe de auz) și victime ale traficului de persoane, până la elevi care învață în clase simultane sau tineri din licee tehnologice. Firesc, nevoile identificate și soluțiile propuse diferă: pentru unele proiecte, prioritatea este autonomia, pentru altele, accesul la educație, orientarea profesională sau construirea unui parcurs către un loc de muncă.
Dincolo însă de zona geografică, profilul beneficiarilor sau tipul intervenției, răspunsurile organizațiilor scot la iveală și o serie de elemente comune. Educația apare constant ca instrument de mobilitate socială, iar parteneriatele și rețelele de sprijin joacă un rol important în crearea unor oportunități reale pentru persoanele vulnerabile.
Mediul în care te naști și crești poate influența accesul la oportunități
82,8% dintre organizațiile consultate indică mediul familial sau comunitatea de proveniență printre principalele cauze ale barierelor de mobilitate fizică și socială cu care se confruntă beneficiarii lor. Accesul limitat la educație și formare, lipsa resurselor financiare și discriminarea sau stigmatizarea sunt identificare și ele drept cauze ale barierelor de 69% dintre ONG-uri, iar accesul limitat la oportunități de angajare, de 58,6% dintre organizațiile participante la analiză.
Datele conturează o realitate în care barierele nu apar izolat, ci se suprapun: locul și mediul în care o persoană crește pot influența resursele pe care le are la dispoziție, educația la care are acces, rețeaua de sprijin pe care se poate baza și, mai departe, oportunitățile pe care le poate valorifica.
Educația este cea mai urgentă nevoie, dar nu poate produce singură schimbarea
Atunci când au fost întrebate de ce au nevoie oamenii pentru a depăși aceste bariere, 79,3% dintre ONG-uri au indicat sprijinul educațional și accesul la formare ca cea mai frecventă opțiune, urmată de dezvoltarea unei rețele de sprijin și conectarea cu comunitatea (69%).
Răspunsurile arată însă că educația are nevoie de continuitate prin ghidaj și sprijin pentru construirea unui parcurs personal și profesional. Consilierea și orientarea profesională și dezvoltarea abilităților de viață independentă sunt considerate prioritare de câte 51,7% dintre organizații, iar 48,3% indică accesul la locuri de muncă și oportunități de dezvoltare profesională, precum și consilierea psihologică și sprijinul pentru dezvoltare personală. Datele conturează astfel nevoia unei tranziții de la educație la aplicabilitate: formarea unor abilități utile în viața de zi cu zi, identificarea unei direcții profesionale și conectarea cu oportunități concrete de dezvoltare și muncă.
Educația rămâne un motor important al mobilității sociale, însă pentru ca oportunitățile să poată fi valorificate, este nevoie și de orientare în carieră, autonomie în decizii, acces la informații și, mai ales, de oameni și comunități care pot oferi sprijin.
Acces și autonomie: unde am ajuns, în primul an „Mobilitatea contează”
Dincolo de identificarea barierelor și nevoilor, organizațiile au fost invitate să descrie schimbările observate în comunități ca rezultat al proiectelor finanțate în prima ediție.
Răspunsurile converg în jurul a patru direcții. Prima este creșterea încrederii și a autonomiei: beneficiarii au căpătat mai multă încredere în propriile capacități, au devenit mai independenți în luarea deciziilor și mai orientați către acțiune și viitor.
A doua privește integrarea educațională și profesională. Accesul la noi experiențe de învățare, orientare în carieră și oportunități profesionale i-a ajutat pe participanți să își clarifice obiectivele și să privească educația și dezvoltarea profesională ca pe instrumente prin care își pot construi propriul parcurs.
Organizațiile au observat și reducerea izolării și creșterea sentimentului de apartenență, prin acces la activități, spații și servicii și prin relații mai puternice între beneficiari, familii, instituții și comunități. 78 de persoane cu dizabilități intelectuale din județele Neamț, Argeș și Gorj au participat la antrenamente regulate, competiții și evenimente sportive alături de comunitate. 40 de seniori din Iași au participat la evenimente culturale, proiecții de film, ateliere de expresie scenică și pictură, iar lucrările lor au fost expuse public în cadrul unei expoziții.
În paralel, proiectele au contribuit la dezvoltarea abilităților practice pentru viață independentă, comunicare și lucru în echipă, dar și la depășirea unor prejudecăți și bariere de percepție.
Schimbarea nu se produce izolat: 76% dintre ONG-uri mizează pe parteneriate
Când vine vorba despre soluții, organizațiile plasează pe primul loc colaborarea. 75,9% consideră că parteneriatele dintre ONG-uri, companii și instituții publice se numără printre intervențiile cu cel mai mare impact asupra mobilității sociale, iar 72,4% indică dezvoltarea rețelelor și comunităților de sprijin.
Urmează programele educaționale și de dezvoltare a competențelor (62,1%), programele de mentorat și orientare profesională (48,3%) și dezvoltarea competențelor pentru viață independentă (44,8%).
Organizațiile au adus în discuție și intervenții adaptate unor bariere specifice, de la servicii dedicate de transport la accesibilizarea și descentralizarea programelor culturale.
Cultura a fost adusă mai aproape de seniori, printr-o o combinație de mobilitate fizică (ieșiri culturale și cinema mobil) și mobilitate socială (ateliere de artă), care contribuie la redefinirea rolului seniorilor ca participanți activi. Un autovehicul Transit 8+1 a fost adaptat pentru a putea transporta persoane în fotoliu rulant la evenimente culturale.
Experiența lor indică și importanța continuității: o intervenție punctuală poate crea acces la o experiență sau oportunitate, însă programele recurente pot construi în timp încredere, autonomie și participare.
____________________________________________
„Mobilitatea contează 2”: proiecte care își continuă parcursul, spațiu pentru soluții noi
Această perspectivă se regăsește și în modul în care Fundația Dacia pentru România a construit cea de-a doua ediție a programului, alocând un buget de până la 1 milion de euro în proiecte care înlătură bariere din calea accesului la educație, piața muncii și cultură. În prima ediție, programul a finanțat 35 de organizații și proiecte care au ajuns la peste 13.500 de beneficiari la nivel național.
În ediția 2026–2027, 28 de ONG-uri vor beneficia de finanțare.
În următoarele 12 luni, proiectele vor ajunge la peste 15.000 de beneficiari din comunități din întreaga țară, contribuind la eliminarea unor bariere concrete de mobilitate fizică și socială și la facilitarea accesului la educație, piața muncii și cultură.
