Fundația Dacia pentru România (FDpR) inspiră și susține o societate incluzivă, facilitând mobilitatea fizică și socială pentru persoanele care au nevoie de resurse și soluții de mobilitate pentru a-și valorifica potențialul și pentru o mai bună calitate a vieții.
Viziunea noastră este: o Românie care își recunoaște și valorifică potențialul.
Valorile noastre: Responsabilitate, Incluziune, Solidaritate, Empatie.
Pentru a ne onora viziunea acționăm de-a lungul a trei axe prioritare: accesul la educație, accesul la piața muncii și accesul la cultură.
FDpR este o organizație non-profit autonomă și independentă de operațiunile economice ale membrilor fondatori.
Facem mobilitatea posibilă sprijinind organizații și proiecte care au acoperire locală, regională sau națională, care abordează mobilitatea fizică și socială dintr-o perspectivă inovatoare și care au un impact și o relevanță dovedite în comunitățile pe care le deservesc.
Mobilitatea fizică și socială este profund legată de dezvoltarea noastră economico-socială. Acolo unde mobilitatea este deficitară întâlnim izolare accentuată și “marginalizare instituțională, fapt ce adâncește vulnerabilitatea economică a oamenilor și a comunității.¹
La nivelul României, “există încă disparităţi profunde cauzate de bariere naturale, accesibilitate redusă către unele zone rurale sau montane, dar şi acces scăzut la servicii publice de interes general. Aceste disparităţi conduc spre un grad scăzut de coeziune şi de participare a cetăţenilor la viața publică, precum şi la imposibilitatea valorificării potenţialului întregului teritoriu naţional.²
Practic, pe măsură ce distanța față de un punct de interes crește – o școală, un potențial loc de muncă, un loc de petrecere a timpului liber – interacțiunile cu acel punct de interes devin mai anevoioase ori scad, uneori până la dispariția totală, din cauza timpului și a costurilor asociate.
Există o tendință de concentrare a populației în jurul marilor centre urbane, cu rol polarizator. Cele mai multe dintre orașele mari concentrează densități mari ale populației, deci și dotări, servicii medicale, educaționale și sociale sau activități culturale, însă această infrastructură este deseori dezvoltată dezechilibrat și inegal.
Pentru fiecare oraș mare dezvoltat relativ corespunzător, cu, de pildă, un fond locativ sau o piață a muncii solide, există, în oglindă, “zone, preponderent rurale (...) fără o masă critică pentru atragerea anumitor servicii publice sau private de interes general, fie ca urmare a depopulării treptate, fie din cauza constrângerilor geografice.⁵
Efectele sunt imediate și concrete:
Produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut în perioada 2001-2018 într-un ritm mai lent³ în regiunile izolate sau defavorizate decât în restul țării.
Unele dintre spitalele care funcționau în mediul rural au fost restructurate sau închise, iar “majoritatea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori nu dispun de medici de familie, pacienții fiind înscriși la cadrele medicale din localitățile învecinate⁴. Accesul la aceste servicii este dificil, unii pacienți fiind nevoiți să se deplaseze adesea și până la 50 de kilometri până la cel mai apropiat cabinet sau spital.
Zonele cu mobilitate redusă au și cele mai mici densități de agenți economici, cele mai slabe performanțe economice și rate mai mari de părăsire timpurie a școlii sau abandon școlar față de zonele cu mobilitate tipică.
Pentru că ne dorim o Românie care își recunoaște și valorifică potențialul, Programul de granturi „Mobilitatea contează” pentru a susține persoanele care au nevoie de resurse și soluții de mobilitate pentru a-și valorifica potențialul și pentru o mai bună calitate a vieții.
Invităm organizațiile non-profit din întreaga țară să aplice la Programul de granturi, cu precădere cele care pot arăta că, prin inovație socială și impact măsurat, schimbă lumea în mai bine și aduc un plus de mobilitate fizică și socială.
¹ “Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România”, Banca Mondială, 2016, pag. 37.
² “Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. România policentrică 2035”, Expunerea de motive, pag. 1.
³ “Disparități teritoriale în România. Raport privind starea teritoriului 2023”, MDLPA, pag. 9.
⁴ Idem.
⁵ “Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. România policentrică 2035”, Anexa 1, “2.7. Diagnostic teritorial”, pag. 114-117.
